Baia turceasca / Hammam turcesc

Cu toate ca Arhimede iesise din repezeala gol pe strazile orasului sau dupa descoperirea sa, baii sale ii lipseste erotismul. Pentru a fi fascinat trebuie sa mergem in Orient si mai ales in Turcia.

Traditia baiii turcesti este foarte veche. Cand turcii au ajuns in Anatolia, ei au adus cu ei traditiile lor care s-au confruntat cu alte variante locale : baile romane si cele bizantine. Traditiile s-au amestecat, astfel s-a nascut noul concept : baia turceasca.

Pentru un turc baia inseamna mai mult decat locul unde se spala . Acest loc este legat foarte strans de viata cotidiana. Este locul unde oamenii de fiecare rang si categorii sociale, tanar si batran, pot veni liber.

Importanta pe care islamul o acorda curateniei a dus la constructia sutelor de bai turcesti (asa zisele Hamam) in Turcia si in special la Instanbul, dintre care unele exista si astazi si indeplinesc inca functia lor initiala. Dupa traditie, barbatii si femeile se scalda aparte . Uzajul impune ca musulmanii sa se faca baie destul de des, in special vinerea care este considerata zi sacra.

Jean-Auguste-Dominique Ingres
1780-1867
Baia Turceasca

Aceasta compozitie terminata la 82 de ani reuneste cautarile intreprinse de Ingres incepand cu anul 1807 in Baigneuses, cu tematica asociatiei nuditatii feminine si exotismul otoman. Descrierea haremului, probabil a fost inspirata din « Scrisorile doamnei Montagüe » (1764), citite patruzeci de ani mai inainte.

Liniile serpuitoare ale corpurilor, repetitia obsedanta a aceluiasi model, imbogateste pe o nota abstracta senzualitatea care se degaja din ansamblul acestor corpuri senzuale, un produs pur al visului erotic si parfumat al Orientului in imaginatia occidentala ce perpetua de un secol intreg.

Nascut in 1780 la Montauban (sud-vestul Frantei), Ingres, la care referinta suprema in cautarea clasicismului era pictura lui Raphaël, a petrecut o mare parte a vietii in Italia, dintre care aproape 15 ani la Roma. Opera sa reia ultimii ani al epocii revolutiei franceze, consulatul lui Bonaparte, Primul Imperiu, restaurarea Imperiului al Doilea. Din aceasta epoca dateaza in special si portretul surprenant al lui Louis-François Bertin, fiorosul patron al « Journal des débats », renumit de Manet "le Bouddha de la bourgeoisie". Printre cele mai frumoase portrete sunt portretele marilor doamne din elita societatii, printre care Doamna din Sennones, vicontesa din Haussonville, printesa din Broglie. Doua portrete celebre ale Doamnei Moitessier, fac parte deasemenea din expozitie. Pictorul a decedat in 1867 la Paris la virsta de 86 de ani.

Baia turceasca de la Çemberlitaş

Baia turceasca de la Çemberlitas este considerata una din cele mai importante lucrari al arhitectuei otomane din secolul XVI construit in urma planului conceput de cel mai mare arhitect turc Mimar Sinan.

Ea a fost constuita la Istanbul in 1584 de catre fondatia Sultaneasa Nur-u Banu, sotia Sultanului Selim II si mama Sultanului Murat III.